Studii necesare pentru a justifica protecția sitului Târnava Mare
Finanțat de: UK Darwin Initiative
Durată proiect: 2004 - 2007 (4 ani)
Budget: 156.700 £
Agricultural Development and Environmental Protection in Transylvania.
Fundația ADEPT, founded in 2004, is a biodiversity conservation and rural development NGO based in Saschiz, Romania.
+40 (0) 265 711 635
Email: office@fundatia-adept.org
Fundatia ADEPT Transilvania
Str. Principală, 166, Saschiz, Mureș, 547510, România
Cercetare: identificarea și conservarea habitatelor și speciilor din Târnava Mare - model pentru conservarea europeană
Obiectivul proiectului a fost structurat în trei componente:
- Consolidarea măsurilor de management dezvoltate în cadrul proiectului și generalizarea acestor măsuri într-un plan de management oficial ce va duce pe viitor la sprijin din partea autorităților naționale;
- Continuarea construirii capacității locale pentru asigurarea viitorului unui management adecvat zonei de proiect și păstrarea biodiversității remarcabile din zonă;
- Crearea unei moșteniri mai vaste în România constituită dintr-o capcitate sporită de conservare a peisajelor cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF).
Primul plan de management pentru peisajele agricole de depresiune din România;
O bază de date inovatoare creată cu GIS - dezvoltată, funcțională și accesibilă tuturor celor implicați în managementul speciilor/habitatelor din zonă;
Capacitatea de a produce lapte de calitate mai bună și facilitarea vânzărilor de lapte la prețuri mai mari decât cele obținute până în prezent de fermierii ce dețin vaci de lapte;
675 ha de pădure certificați FSC (Forest Stewardship Council);
463 de persoane au beneficiat de un fel de formare sau altul prin proiect;
Premiul pentru ”Cea Mai Bună Comunicare PAC” oferit de către Comisia Europeană (cel mai bun proiect dintre cele 118 proiecte propuse).
Peste 8 £ generate pentru protejarea biodiversității contectată cu bunăstarea comunității locale, la fiecare 1£ investit - proiectul s-a dovedit a fi extrem de profitabil.
Studiile și activitățile asigură viitorul acestei zone, dar reprezintă și recunoașterea punctelor forte științificeși a bunelor practice sociale, de mediu și de dezvoltare locală ce au fost implementate prin proiect.
Cercetarea întreprinsă de către cei ce au contribuit la proiect a jucat un rol major în desemnarea zonei ca cel mai mare Sit Natura 2000 de Interes Comunitar (European) din regiunea biogeografică continentală a României, o realizare importantă.
Munca depusă în unele dintre aceste zone a fost colectată în Jurnalul Transilvan pentru Cercetare Sistematică și Ecologică, Volumul 4- Zona Satelor Săsești din sud-estul Transilvaniei, 2007, inclusiv următoarele publicații:
Macromicete din Rezervația Naturală de stejari seculari Breite - Livia Bucsa: prezintă cercetarea preliminară a 121 de specii de macro-fungi colectate pe platoul Breite în 2006.
Tufărișurile riverane din zona Satelor Săsești din sud-estul Transilvaniei - Constantin Drăgulescu: oferă un sumar al informațiilor botanice publicate despre această zonă, precum și rezultate ale studiilor autorului cu privire la bălți, șanțuri, ierburi înalte și populații arborescente. De cea mai mare importanță pentru conservare sunt aproximativ 500 de ha de populații de sălcii și plopi din alianța Salicion albae, ce trebuie protejate.
Pajiștile xerofile și xero-mezofile de pe movilele din vecinătatea satelor săsești Apold și Saschiz - Erika Schneider-Binder: reprezintă un sumar al studiilor pe termen lung ale autoarei despre movilele instabile, bogate în specii, ce reprezintă un element de peisaj în satele săsești. Mozaicul complex de specii xerofile, mezofile și chiar montane, cu mici variații locale în populația de plante, pe pantele abrupte și adesea instabile sunt de o importanță ecologică aparte, ce necesită măsuri de conservare speciale.
Provocările protejării pajiștilor cu Înaltă Valoare Naturală din Transilvania - Andrew Jones: reprezintă o examinare a pajiștilor mozaicate din zona platoului Târnava Mare, ce face referire și la problemele de conservare a pajiștilor agricole în fața schimbărilor economice profunde ce au rezultat din procesul de aderare al României la UE. Un aspect important al protejării pajiștilor va fi protejarea și managementul zonelor întinse, tangențiale, și asigurarea beneficiilor pentru fermieri rezultate din măsurile de conservare aplicate.
Pajiștile xero-mezofile și xerofile din clasa Festuco-Brometea din posibilul sit Natura 2000, Sighișoara-Tărnava Mare - Silvia Oroian, Mariana Hiritiu și Manuela Curticapean: identifică principalele habitate și populații din pajiștile uscate bogate în specii de flori, ce reprezintă un element specific zonei. Autoarele prezintă tabele fito-sociologice extensive și notează prezența a 25 de specii de o raritate considerabilă, care sunt amenințate cu dispariția la nivel European sau se află pe Lista Roșie națională.
Flora ruderală din Satele Săsești: o populație neglijată de conservare - John Akeroyd: analizează un grup de plante, care nu sunt rare, dar sunt adesea ignorate de specialiștii în conservare și care au o importanță culturală majoră. Unele dintre aceste specii au dispărut deja în alte părți ale Europei.
Aspecte referitoare la malacofauna terestră din zona Satelor Săsești din Sudul Transilvaniei - Voichita Gheoca: prezintă un studio preliminar și o listă sistematizată cu 50 de moluște din diferite habitate, în special stufărișurile riverane, bogate în specii în trecut, inclusiv prin prezența Helix pomatia, comestibilă și care poate fi baza unei exploatări economice judicioase.
Macro-nevertebratele bentice și populațiile de pești din unii afluenți ai râului Tărnava Mare - Angela Curtean-Bănăduc și Doru Bănăduc: o analiză extensivă a macro-nevertebratelor și a populațiilor de pești din 15 secțiuni ale râurilor care se varsă în Târnava Mare de la sud. Autorii arată că aceste râuri sunt sensibile din punct de vedere ecologic și prezintă populații de specii protejate considerabile și că văile Stejăreni și Criș au rămas încă intacte din punct de vedere biologic. Alte răuri au fost mai afectate de activitatea antropică și au nevoie de măsuri de management și monitorizare.
Herpetofauna zonei Sighișoara - Ioan Ghira: prezintă situația generală a 13 specii de amfibieni și 8 reptile înregistrate în zonă (din herpetofauna națională totală de 42 de specii), din 2005-2007. Note despre ecologie, distribuție și amenințări (14 specii sunt amenințate, inclusiv Pelobates fuscus), transformând efectiv acest studio într-o carte a datelor Roșii pentru zonă.
Distribuția, mărimea și dinamica populației de berze albe (Ciconia ciconia L.) din bazinul râului Hărtibaciu - Ferenc Kosa și Tamas Papp: bazată pe datele colectate despre perechile de păsări înregistrate în 2004, ce arată că numărul de berze din bazinul râului Hărtibaciu a scăzut cu 30% din 1974, cu toate că populația pare a fi aparent stabilă. Trebuie să notăm că Grupul Milvus (inclusiv Tamas Papp) a identificat zona ca fiind cel mai important SPA Natura 2000 din Transilvania, în principal datorită populației de Acvilă țipătoare mica (Aquila pomarina). Astfel de populații mari de prădători, precum și cele de mamifere carnivore mari, prezente în zonă, sunt buni indicatori că aceste habitate sunt intacte.
Mamifere mici (insectivore și rozătoare) din zona Agnita- Sighișoara - Ana Maria Benedek: arată că și acest grup este bine reprezentat în zonă. Varietatea de habitate, în special lizierele pădurilor de foioase mixte și a terenurilor cultivate, joacă un rol important, unde au fost capturate pentru acest studiu 13 specii (din cele 19 cunoscute).
- Specii și habitate acvatice și semi-acvatice, inclusiv vegetație, pești și nevertebrate: Dragulescu, C., Banaduc, D., Banaduc, A.
- Păsări: Sandor, A., Asociatia Milvus, David, A.,
- Floră și habitate: Sarbu, A., Oroian, S., Cristea, V., Jones, A., Akeroyd, J., Schneider-Binder, E.
- Fungi: Bucsa
- Păduri: Stelian, R., Gafta, D., Abran, P.
- Fluturi: Rakosy, L.
- Gasteropode: Gheoca, V.
- Lilieci: Farkas, Coroiu, I
- Mamifere: Benedek, A. M., Coroiu, I., Abran, P
- Reptile și amfibieni: Hartel, I., Ghira, I
- Referințe socio-economice și studii: Cazan, M., Popa, R., Larkham, K
- Software pentru cartare GIS, bază de date și managementul conservării interactiv : Bogdan Florescu
Nat Page
Președinte
Fundația ADEPT Transilvania
Cristi Gherghiceanu
Președinte Executiv
Fundația ADEPT Transilvania
Buletine Informative Darwin Initiative
Sumarizează unele concepte de bază ale proiectului derulat de ADEPT și descriu unele rezultate ale proiectului și mai ales prezintă o cercetare a legăturilor practice dintre unele măsuri de management agricol specifice zonei și întrețierea biodiversității ridicate, precum și stimulentele economice de promovare a managementului favorabil biodiversității prin conectarea agriculturii cu Înaltă Valoare Naturală și veniturile generate din agricultură.
Al 13-lea Raport Anual Darwin Initiative
Raportul din octombrie 2010 descrie contribuțiile de durată aduse protejării peisajelor agricole cu Înaltă Valoare Naturală și conservării pajiștilor bogate în flori cu Înaltă Valoare Naturală, unul dintre cele mai amenințate biotopuri din lume.
Raportul final, independent
Raportul dă credit proiectului ADEPT pentru beneficiile socio-economice și a managementului sustenabil pe termen lung pe care le-au generat în zona protejată Târnava Mare și a costului extrem de favorabil: rata cost-beneficiu obținută prin proiect este de 1:9.
Dorești să ne susții proiectele?
Protecția de Protejare a Mediului Mureș, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie Tărgu-Mureș, Universitatea Lucian Blaga Sibiu și Regia Națională a Pădurilor
Conservarea biodiversității și dezvoltarea comunității din Transilvania