Istorie naturală

ADEPT The Târnava Mare area may be the largest area in lowland Europe with extensive tracts of ancient landscape, intact villages and associated traditional agriculture.

Zona Satelor Săseşti reprezintă unul dintre ultimele peisaje medievale ale Europei, iar pajiştile de aici sunt probabil cele mai întinse pajişti înflorite care au mai rămas în Europa depresionară practic neschimbate de sute de ani, unde agricultura moderată complementează abundența de floră și faună.

Zona găzduiește numeroase specii de floră și faună amenințate cu dispariția atât la nivel național cât și la nivel internațional, incluzând nu doar cele mai vaste fânețe non-alpine de o diversitate florală impresionantă, ci și ultimii urși și lupi ai continentului.

Oamenii de știință au confirmat faptul că unele tipuri de pășune uscate din zonă au cea mai mare diversitate de specii înregistrate în orice comunitate vegetală din întreaga lume și au remarcat extinderea, diversitatea și starea de conservare a pășunilor comparativ cu standardele europene. Aceste comunități reprezintă o parte impresionantă și extrem de valoroasă a patrimoniului natural al Europei, care necesită eforturi mai susținute de conservare, mai ales că multe dintre acestea sunt amenințate de schimbările de utilizare a terenurilor. Conservarea pe scară largă a zonei Târnava Mare este necesară pentru a preveni fragmentarea habitatelor extinse, bogate și interdependente.

Flora

Autor Dr John Akeroyd

Pădurile
Arborii care predomină în păduri sunt carpenul, stejarul și pe alocuri fagul. Stejarul se întâlneţte în zonele de nord ale Târnavei Mari, iar gorunul în partea de sus. Dealurile care separă Valea Hârtibaciului de platoul din jurul Daneșului, Mălâncravului şi Mediașului au păduri de fag și carpen. Pe versanţii uscaţi orientaţi spre sud se întâlnesc și câteva păduri de stejar pufos, o specie mai rară. Aceste păduri prezintă o floră joasă deosebit de interesantă, care cuprinde mai multe specii de stepă. Cornul, un copac de dimensiuni mici, care crește pe pantele uscate, uneori împreună cu stejarul pufos, oferă atât un important fruct de toamnă, cât și lemnul tare și greu din care se fac bastoanele lungi, tradiţionale ale păstorilor.

Pajiștile
Fâneţele și pășunile bogate în flori sălbatice oferă unul dintre cele mai uimitoare spectacole florale din Europa. Pajiștile sunt încă în mare parte cosite manual, și reprezintă o sursă de fân pentru hrana de iarnă a animalelor. Plante caracteristice Europei centrale cresc alături de cele tipice regiunilor mediteraneene sau de stepă eurasiatică – cunoscută sub numele de „pajiște stepică”.

Toate aceste pajiști uscate și semi-uscate sunt pline de culoare începând cu luna mai, când mai multe specii de orhidee înfloresc, spre exemplu poroinicul și untul vacii. Ciuboţica-cucului înflorește în număr foarte mare, adeseori alături de untul vacii. Pe versanţii mai abrupţi și arizi crește un grup de plante deosebite: rușcuţa de primăvară, stânjenelul cu flori purpurii, coșaci, coada mielului, Scorzonera purpurea și prima dintre speciile de salvie de câmp.

Până în iunie, pajiștile se transformă într-un spectacol superb. Amestecul de culori derivă dintro mare diversitate de specii, cu precădere o gamă largă de trifoi, măzăriche, albăstrele și margarete. De la distanţă, ies în evidenţă masivele inflorescenţe alb-crem de aglică, tulpinile cu flori roz de sparcetă și peticele albastre de salvie de câmp. Privite de aproape, se remarcă rozul pal al speciei Asperula cynanchica, galbenul sânzienelor și tulpinile înalte cu inflorescenţe de un roșu aprins ale arofiţelor de câmp. Zone întinse sunt de un galben pal datorită clocoticiului. În decursul lunii iulie pajiștile rămân viu colorate, cu petice albastre de clopoţei și șopârliţă, albăstrele roz-mov și trifoi, sânziene și turiţă mare, morcov sălbatic alb, și două umbelifere care cresc în pâlcuri remarcabile, scaiul dracului și dornicul de un galben pal.

În august, morcovul sălbatic acoperă multe zone în alb. În septembrie un nou grup de plante înfloresc, spre exemplu genţiana pe versanţii uscaţi. Cea mai des întâlnită plantă care înflorește toamna devreme este ţofranul sau brândușa de toamnă, îmbrăcând pajiștile mai umede în petice mari liliachii. Aceste flori apar adeseori acolo unde primăvara înfloresc orhideele și ciuboţicacucului. Pe la începutul lui octombrie, când încă sunt câteva flori, culorile autumnale ale pădurilor și arbuștilor iau locul celor din timpul verii.

Publicații

Fundația ADEPT a realizat mai multe broșuri pentru a crește gradul de conștientizare la nivelul comunității locale, cu privire la importanța habitatelor pășunilor uscate și a speciilor indicator asociate și, totodată, pentru a-i ajuta pe fermieri și școlile locale să participe activ la monitorizarea acestor specii indicator.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Cercetare: identificarea și conservarea habitatelor și speciilor din Târnava Mare ca model pentru conservarea europeană

Studii necesare pentru a justifica protecția sitului Târnava Mare

Finanțat de: UK Darwin Initiative
Durată Proiect: 2004 - 2007 (4 ani)

RBAPS- Plăți pentru Biodiversitate pe Baza Rezultatelor: O nouă schemă pilot de agri-mediu pentru regiunile Târnava Mare și Pogany Havas

O schemă de agri-mediu ”bazată pe rezultate” ce are în centru fânețele cu Înaltă Valoare Naturală, și oferă recompense managementului practic ce produce fân de de calitate și protejează speciile sălbatice.

Finanțat de: DG Mediu, Comisia Europeană
Durată proiect: 2016 - 2019 (3 ani)

STACCATO - Susținerea schimbării agro-culturale prin ingineria ecologică și utilizarea optimă a resurselor naturale

Analiza și evaluarea Serviciilor Ecosistemice (ESS), atât în mod izolat, cât și în raport unele cu celelalte, și sensibilitatea acestora față de modelele de utilizare a terenurilor în peisaje dominate de agricultură.

Finanțat de:BiodivERsA, fonduri UE
Durată proiect: 2014 - 2018 (4 ani)

Protejarea habitatelor prin achiziționarea de teren

Protejarea prin achiziționarea unor parcele de teren cu o valoare a biodiversității importantă, amenințate de schimbarea metodelor de management

Finanțat de: Fauna and Flora International și Grass Valley Trust
Durată proiect: 2013- 2018 (5 ani)

Operațiunea Wallacea

În 2013, Fundația ADEPT a început un parteneriat pe termen lung cu Operațiunea Wallacea. OpWall întreprinde un program la scară globală cu elevi și studenți universitari pentru a colecta informații despre schimbările și amenințările cu care se confruntă la nivel mondial zonele importante ca biodiversitate. Târnava Mare a fost selectată drept zonă extrem de importantă din punct de vedere al biodiversității din Europa.

Finanțat de: Opwall Trust
Durată proiect: 2013 - (perioadă deschisă)

Flori Sălbatice ale Europei – sărbătoare a culturilor și peisajelor rurale

Celebrarea diversității artistice și culturale în comunitățile rurale și promovarea acestei diversități în Europa

Finanțat de: DG Cultura - Comisia Europeană
Durată Proiect: 2012 - 2014 (2 ani)

Vertebrate

Mamifere
Aici trăieste câteva dintre ultimele populaţii de lup și de urs brun care au supravieţuit în Europa depresionară. Porcul mistreţ se întâlnește în toate zonele împădurite, ca și cerbul carpatin și pisica sălbatică. Căprioara și iepurele sunt comune și se întâlnesc frecvent în pajiști. Există 12 specii de liliac în zonă, dintre care două sunt protejate la nivel european.

Păsări – autor Grupul Milvus
Pădurile de foioase sunt populate de multe specii de păsări cântătoare: specii comune ca măcăleandrul, sturzul cântător, mierla, silvia cu cap negru, pitulicele mic, piţigoiul mare și albastru, ţicleanul sau cinteza, și specii mai rare, ca muscarul gulerat sau cojoaica de pădure. În păduri mai bătrâne putem observa porumbelul de scorbură și mai multe specii de ciocănitoare, precum ciocănitoarea pestriţă mare, de stejar, cele două specii de ghionoaie sau ciocănitoarea neagră. Primăvara, în timpul nopţii, glasul huhurezului mic domină pădurea. Ziua putem surprinde și huhurezul mare părăsind locul lui de odihnă. În amurg, la marginea pădurilor, cântecul continuu al caprimulgului se aude de la mari distanţe. Primăvara din adâncul pădurilor se poate auzi sunetul porumbelului gulerat și al cucului.

Deasupra pajiștilor și fâneţelor cântă ciocârliile de câmp. Pe pajiști cu tufăriș răzleţ cuibăresc și ciocârliile de pădure.Tufărișurile oferă loc de cuibărit pentru sfrânciocul roșiatic, silvia de câmp, silvia mică, presura sură și galbenă și privighetoarea de zăvoi, al cărei cântec melodic plăcut poate fi auzit atât ziua cât și noaptea. Caracteristice zonei sunt și cele două specii de mărăcinari, mărăcinarul negru preferând pajiștile mai calde, iar mărăcinarul mare fâneţele umede. De la sfârșitul lunii mai, pe timp de noapte, în pășunile umede se aude cârâitul cristelului de câmp – o specie periclitată pe plan global. Mai puţin pretenţioasă în ceea ce privește habitatul, „pit-palac”-ul prepeliţei poate fi auzit chiar și din lanuri de cereale.

Pășunile cu arbori servesc drept loc de odihnă animalelor domestice și sunt un habitat important pentru multe specii de păsări – șoimul rândunelelor și vânturelul roșu, care folosește cuibul ciorilor grive sau al coţofenelor, ciușul, ale cărui fluierături repetate pot fi auzite în nopţile de mai și iunie și care cuibărește în scorburile copacilor mai bătrâni, ca și pupăza. Ghionoaiele și celelalte specii de ciocănitori pot fi și ele des întâlnite. Dintre păsările cântătoare caracteristice acestui habitat putem aminti fâsa de pădure, ciocârlia de pădure și grangurul. Din păcate aceste habitate sunt pe cale de dispariţie pe de o parte din cauza tăierilor de copaci, și pe de altă parte pentru că îmbătrânesc și mor, regenerarea lor fiind imposibilă din cauza pășunatului.

În zilele însorite, când aerul începe să se încălzească, apar și păsările răpitoare. Șorecarul comun este reprezentat în cel mai mare număr, iar deseori putem observa și viesparul.Această zonă este unul dintre locurile din Europa cu cele mai mari densităţi ale perechilor cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică. Observatorul atent poate zări și șerparul vânând reptile. Șarpele de casă și gușterul sunt întâlnite frecvent pe pajiști. Șirurile de copaci plantaţi de-a lungul drumurilor oferă locuri de cuibărire pentru vântureii roșii sau pentru șoimii rândunelelor. Tot aici se pot întâlni sfrânciocul cu frunte neagră și sfrânciocul mare. Primul cuibărește în colonii mici și sosește abia în luna mai, iar sfrânciocul mare este o specie cu obiceiuri de răpitor (consumă lăcuste, dar și rozătoare și păsări mici) care se poate întâlni și iarna. O altă pasăre ce se poate observa în zilele calde este prigoarea, care cuibărește în colonii pe malurile lutoase sau nisipoase ale apelor.

Publicații

Specii de păsări indicatoare pentru peisajele cu Înaltă Valoare Naturală din Transilvania

În prima parte a acestei publicaţii dorim să facem o prezentare generală a avifaunei sitului Natura2000 Sighişoara-Târnava Mare (Arie Specială de Conservare, desemnată pe baza Directivei de Habitate), şi a factorilor care periclitează efectivele cuibăritoare, migratoare şi cele de iernare a speciilor de păsări, respectiv măsurile generale de protecţie care ar trebui luate. În partea a doua am selectat câteva specii reprezentative sau comune, cu care orice vizitator are şansa să se întâlnească. Cu ajutorul acestui ghid oferim posibilitate celor interesaţi, să facă cunoştinţă cu avifauna acestei zone bogate.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Pentru natură și comunități locale -elemente de bază ale unui sistem de management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare- Olt

Elaborarea Planului de Management pentru Situl Natura 2000 Sighișoara- Târnava Mare, RO SCI 0027

Finanțat prin: POS Mediu
Durată Proiect: 2011 - 2015 (4 ani)

Fluturi și Molii

Aceasta este o zonă spectaculoasă pentru observarea fluturilor. Populaţiile unor specii care în Europa Centrală se află pe cale de dispariăie sau au dispărut deja sunt bine reprezentate în zona Târnavei Mari. Din cele aproximativ 650 de specii de fluturi din zonă, peste 200 sunt ameninţate cu dispariţia, și 12 sunt protejate sub Directiva Habitate a UE. În pășuni apare frecvent Plebejus argus, la care masculul este albastru iar femela castanie. Cele mai multe specii le găsim în fâneţe și mai ales la interferenţa fâneţelor cu tufărișurile. În fâneţe este frecvent întâlnit Lycaena virgaureae sau fluturele de foc, care pentru extragerea nectarului preferă florile de culoare galbenă sau albă. În liziere apare des și Parnassius mnemosyne, o specie rară și periclitată în Europa Centrală.

În luminișurile pădurilor dar și între tufele de alun zboară un fluture elegant, inconfundabil – Lopinga achine. Larvele sale se hrănesc cu diverse graminee din păduri. Și această specie este pe cale de dispariţie în multe ţări din Europa Centrală, fiind strict protejată.Tufărișurile de păducel și porumbar constituie hrana larvelor fluturelui sabie.

Pădurile sunt populate și de numeroase specii de fluturi nocturni. Dintre acestea, în pădurile de stejar apare uneori și sfingidul, precum și numeroase specii din genul Catocala. În preajma plantaţiilor de salcâm se întâlnește Neptis sappho, o altă specie rară și periclitată în Europa Centrală. Larvele acestei specii consumă frunze de lintea pratului și de salcâm. În luncile râurilor întâlnim frecvent o altă specie protejată – Lycaena dispar. În fâneţele umede este uneori prezentă planta Sanguisorba officinalis. În luna iulie, pe inflorescenţele vișinii ale acestei plante, pot fi văzuţi sugând nectarul exemplare ale fluturelui Maculinea teleius. Larvele acestui fluture, după ce traiesc 2-3 săptămâni în inflorescenţe, sunt luate de anumite specii de furnici și transportate în furnicar unde sunt hrănite cu o substanţă specială regurgitată de furnicile lucrătoare.Alte specii importante includ Argynnis laodice, Brenthis daphne, Iphiclides podalirius, Euphydryas maturna, Euphydryas aurinia.

Publicații

Scurt ghid pentru fluturi și molii din zona Sighișoara-Târnava Mare.
Autor: László Rákosy

Acest fascinant ghid de 62 de pagini este scris de László Rákosy, unul dintre specialiștii de top în lepidoptere ai Europei. Ghidul face legătura fluturilor şi a moliilor cu păşunile, pădurile şi habitatele riverane. Conţinutul este ilustrat cu peste 100 de fotografii color realizate de acelaşi autor.
Click aici pentru a comanda

Specii de plante indicatoare pentru pajiști cu Înaltă Valoare Naturală din sudul Transilvaniei.
Autori: John Akeroyd și Sabin Bădărău

Această broșură a fost elaborată în cadrul proiectului STIPA în scopul de a crește gradul de conștientizare locală a importanței habitatelor de pășuni uscate și specii indicatoare asociate, precum și pentru a permite agricultorilor și școlilor locale să participe la monitorizarea speciilor indicatoare.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Pentru natură și comunități locale -elemente de bază ale unui sistem de management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt

Elaborarea Planului de Management pentru Situl Natura 2000 Sighișoara- Târnava Mare, RO SCI 0027

Finanțat prin: POS Mediu
Durată Proiect: 2011 - 2015 (4 ani)

Flora – Specii amenințate

Speciile amenințate cu dispariția lor identificate până în momentul de față includ:

  • 10 familii de plante ameninţate în Europa, incluse în anexele la Directiva Habitatelor UE şi în Convenţia de la Berna (printre care Quercus pubescens, Agromonia pilosa, Angelica palustris, Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Cypripedium calceolus, Echium russicum, Cephalaria radiata, Salvia transylvanica);

  • 77 de familii de plante ameninţate cu dispariţia la nivel naţional, incluse în ‘Lista roşie’ a României.

  • o biodiversitate agricolă de importanţă globală, sub forma unor specii sălbatice ale plantelor de cultură şi ale animalelor domestice. Peste 50 de plante sălbatice avându-şi originea în această zonă sunt înrudite cu plante de cultură, consituind o potenţială resursă pentru încrucişarea speciilor. Îndeosebi varietăţile locale sălbatice ale plantelor furajere (cum ar fi sub-speciile de lucernă şi trifoi existente în zonă) rămân un important element de agro-biodiversitate.
  •  

Publicații

Fundatia ADEPT has been prepared several booklets in order to raise local awareness of the importance of the dry grassland habitats and associated indicator species, and to enable farmers and local schools to participate in monitoring of indicator species.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Cercetare: identificarea și conservarea habitatelor și speciilor din Târnava Mare ca model pentru conservarea europeană

Studii necesare pentru a justifica protecția sitului Târnava Mare

Finanțat de: UK Darwin Initiative
Durată Proiect: 2004 - 2007 (4 ani)

Fauna – Specii amenințate

  • dintre cele 600 de specii de fluturi a căror prezenţă a fost semnalată în zonă, multe sunt protejate sub Directiva Habitate UE şi Convenţia de la Berna (printre care Eriogaster catax, Euphydrias maturna, Lopinga achine, Callimorpha quadripunctaria, Proserpinus proserpina, Maculinea teleius, Lycaena dispar ) iar 22 sunt ameninţate cu dispariţia la nivel naţional.

  • 23 specii de mamifere ameninţate în Europa şi protejate sub Directiva Habitate UE şi Convenţia de la Berna, inclusiv Canis lupus, Lutra lutra, Ursus arctos, şi câteva specii de lilieci

  • 55 specii de pasari ameninţate în Europa incluse în Directiva UE pentru Păsari Sălbatice, printre care Aquila pomarina, Pernis apivorus, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Crex crex, Lanius corullio, Lanius minor, precum şi 76 de specii protejate la nivel naţional;

  • 10 specii de reptile şi amfibieni protejate sub Directiva Habitate UE şi Convenţia de la Berna, printre care Bombina variegata, Emys orbicularis, Triturus cristatus;

  • 11 specii de peşti protejate de Directiva Habitate UE şi Convenţia de la Berna, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata)

Publicații

Scurt ghid pentru fluturi și molii din zona Sighișoara-Târnava Mare.
Autor: László Rákosy

Acest fascinant ghid de 62 de pagini este scris de László Rákosy, unul dintre specialiștii de top în lepidoptere ai Europei. Ghidul face legătura fluturilor şi a moliilor cu păşunile, pădurile şi habitatele riverane. Conţinutul este ilustrat cu peste 100 de fotografii color realizate de acelaşi autor.
Click aici pentru a comanda

Specii de plante indicatoare pentru pajiști cu Înaltă Valoare Naturală din sudul Transilvaniei.
Autori: John Akeroyd și Sabin Bădărău

Această broșură a fost elaborată în cadrul proiectului STIPA în scopul de a crește gradul de conștientizare locală a importanței habitatelor de pășuni uscate și specii indicatoare asociate, precum și pentru a permite agricultorilor și școlilor locale să participe la monitorizarea speciilor indicatoare.

Specii de păsări indicatoare pentru peisajele cu Înaltă Valoare Naturală din Transilvania

În prima parte a acestei publicaţii dorim să facem o prezentare generală a avifaunei sitului Natura2000 Sighişoara-Târnava Mare (Arie Specială de Conservare, desemnată pe baza Directivei de Habitate), şi a factorilor care periclitează efectivele cuibăritoare, migratoare şi cele de iernare a speciilor de păsări, respectiv măsurile generale de protecţie care ar trebui luate. În partea a doua am selectat câteva specii reprezentative sau comune, cu care orice vizitator are şansa să se întâlnească. Cu ajutorul acestui ghid oferim posibilitate celor interesaţi, să facă cunoştinţă cu avifauna acestei zone bogate.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Pentru natură și comunități locale -elemente de bază ale unui sistem de management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt

Elaborarea Planului de Management pentru Situl Natura 2000 Sighișoara- Târnava Mare, RO SCI 0027

Finanțat prin: POS Mediu
Durată Proiect: 2011 - 2015 (4 ani)

Directiva Habitatelor Uniunii Europene

Zona este dominată habitate-prioritate definite de Anexa 1 și Anexa 1* din Directiva Habitatelor Uniunii Europene, cele mai importante fiind:

0A0 *Tufișuri sub-continentale peripanonice
6210 *Pajiști uscate semi-naturale și terenuri acoperite cu tufișuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee)
6240 *Pajiști stepice subpanonice
62C0 *Stepe ponto- sarmatice
6510 *Preerii de altitudine joasă slabe la secerat
6520 *Preerii montane de cosit
9130 *Păduri de fag
9170 *Păduri de stejar și carpen
91G0 *Păduri de gorun și carpen
91H0 *Stejăreț de stejar pufos
91V0 *Păduri de fag

Publicații

Fundația ADEPT a realizat mai multe broșuri pentru a crește gradul de conștientizare la nivelul comunității locale, cu privire la importanța habitatelor pășunilor uscate și a speciilor indicator asociate și, totodată, pentru a-i ajuta pe fermieri și școlile locale să participe activ la monitorizarea acestor specii indicator.

Proiecte

Târnava Mare SCI: Salvarea unui important ecosistem pastoral al Transilvaniei (STIPA)

Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate

Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată Proiect: 2011 - 2014 (3 ani)

Pentru natură și comunități locale -elemente de bază ale unui sistem de management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare- Olt-

Elaborarea Planului de Management pentru Situl Natura 2000 Sighișoara- Târnava Mare, RO SCI 0027

Finanțat prin: POS Mediu
Durată Proiect: 2011 - 2015 (4 ani)

RBAPS- Plăți pentru Biodiversitate pe Baza Rezultatelor: O nouă schemă pilot de agri-mediu pentru regiunile Târnava Mare și Pogany Havas

O schemă de agri-mediu ”bazată pe rezultate” ce are în centru fânețele cu Înaltă Valoare Naturală, și oferă recompense managementului practic ce produce fân de de calitate și protejează speciile sălbatice.

Finanțat de: DG Mediu, Comisia Europeană
Durată proiect: 2016 - 2019 (3 ani)

Parteneri Strategici

Conservarea biodiversității și dezvoltarea comunității în Transilvania
TOP