În cadrul proiectului, ADEPT a furnizat servicii de cercetare şi dezvoltare şi servicii conexe de consultanţă (CPV 73000000-2) care au cuprins:

• Elaborare metodologii;
• Culegere, selecție, eșantionare date;
• Analiză și interpretare date.

Activități derulate:

Elaborarea metodologiei de monitorizare a speciilor de plante specifice pajiştilor cu înaltă valoare naturală din România, în vederea obţinerii datelor brute de pe teren. A fost dezvoltată metodologia de monitorizare a speciilor de plante specifice pajiștilor cu Înaltă Valoare Naturală din Romania împreună cu specialiștii. Dupa finalizarea acesteia și consultarea internă, aceasta a fost transmisă spre consultare, informal Autorității contractante pe mail. S-au urmărit inclusiv experiențe de monitorizare la nivel național și european. În această etapă au fost pregătite toate echipamentele și documentele necesare demarării acestei activități. Au fost identificați specialiștii cu cele mai bune experiețe tehnice și abilități în implementarea a activității de teren. Au fost realizate hărți detaliate, fișe de teren, baza de date unde vor fi introduse datele colectate, identificarea specialiștilor, explicatii de completare a bazei de date si a formularului de teren etc.

Elaborarea unor documente care să conţină informaţii privind speciile indicator, prin perspectiva valorii naturale şi corelarea cu modul de utilizare a terenurilor agricole. Având în vedere multitudinea de liste de specii floristice la nivel național, în vederea simplificării muncii de monitorizare și identificare a speciilor indicator, au fost adaptate fișele de monitorizare în teren în funcție de zonele biogeografice și a diferitelor tipuri de management, având în vedere diversitatea speciilor floristice si caracteristicile asociatiilor vegetale de la nivel național. A fost elaborat un studiu literar și al surselor la nivel național și european legat de speciile indicator, experiențe, date deja disponibile pentru cele 2 tipuri de indicatori menționați în caietul de sarcini. Au fost elaborate 2 tipuri de documente: broșuri informative si documente științifice.

Instruirea personalului implicat în culegerea datelor brute de pe teren. Prin Raportul Inițial au fost declarați și acceptați de AM 31 experți non-cheie. Dintre experții propuși inițial, doar 23 au mai fost disponibili, iar încă 5 au fost propuși și aprobați în perioada derulării proiectului. Aceștia au fost instruiți în activitățile de monitorizare în teren si s-au pus la dispozitie diferite materiale necesare pentru desfasurarea activitatii de teren.

Desfăşurarea activităţilor de monitorizare pe teren (culegerea datelor brute pe teren, introducerea acestora în baza de date şi centralizarea datelor). Planificarea activității de teren pentru monitorizarea din teren am realizat-o după următoarea metodologie: metodologia studiului se bazează pe un design de prelevare (sampling design). Acestea se împart în două mari categorii:

• normale, în care suprafața de studiat este împățită în suprafețe egale cu ajutorul unui caroiaj, iar, ulterior, în fiecare dintre aceste suprafețe se va preleva o probă,
• randomizate, prin care probele sunt prelevate în locații aleatorii, iar numărul locațiilor este astfel stabilit încât să asigure relevanța statistică și acoperirea teritoriului.

Pentru a stabili locațiile de studiu au fost parcurse următoarele etape metodologice:

1. A fost analizată suprafața totală a zonei HNV și posibilitatea de a utiliza un caroiaj corespunzător unui design standard de prelevare. În acest stagiu s-a constatat că suprafața extinsă a teritoriului, precum și heterogenitatea habitatelor duc la imposibilitatea utilizării designului standard. Zona de studiu include și alte suprafațe în afara pajiștilor, respectiv habitate forestiere, vetre de localități, lacuri etc iar acestea nu trebuie prelevate.

2. Utilizând tehnici GIS și pornind de la stratul de bază privind utilizarea terenului repura condiție fiind reprezentat de CORINE Land Cover 2006 (European Environmental Agency), habitatele ce nu prezintă interes au fost eliminate rezultând o suprafață de habitat țintă de 27.273 km². Acest habitat este distribuit neuniform în teritoriul HNV motiv pentru care, alături de suprafața crescută, un sampling design randomizat devine soluția ideală.

3. Alegerea unui număr suficient de puncte de prelevare s-a făcut pe baza suprafeței zonei de studiu și a distribuției spațiale a poligoanelor cu habitat favorabil. Această distribuție este importantă și a fost analizată inclusiv din punct de vedere altitudinal, pe clase de altitudine. În cadrul ofertei tehnice și al raportului inițial, s-a stabilit că numărul optim de puncte de prelevare este în jurul valorii de 600. Având în vedere condițiile din teren și reprezentativitatea statistică s-a considerat creșterea numărului de puncte până la valoarea de 700 (procentual o creștere de 16%), având astfel asigurată o marjă de eroare și control.

4. Selectarea celor 700 de locații s-a făcut utilizând un design în totalitate randomizat, aleatoriu, singura condiție impusă fiind aceea ca aceste puncte să fie situate în categoria de habitat țintă.
5. Pentru a optimiza modul în care aceste locații vor fi studiate, teritoriul de analizat a fost împărțit (pe baza unui caroiaj) în opt zone egale cu latura de 150 km.

Interpretarea valorii actuale a situaţiei plantelor specifice pajiştilor cu înaltă valoare naturală din România, în raport cu situaţia de la nivel comunitar. S-a realizat o analiză a datelor disponibile la nivel european asupra disponibilității de date pentru speciile indicator. S-a realizat o comparație între datele obținute din teren cu cele deja existente și s-a elaborat un raport științific asupra stării de conservare a specilor indicator și referitor la alte criterii relevante.

Elaborarea unor recomandări pentru creșterea eficienței măsurii de agro-mediu și unor noi pachete de agro-mediu care să vizeze conservarea/ menţinerea unor specii sau habitate prioritare specifice pajiştilor permanente. Au fost pregătite fișele tehnice pentru 3 pachete de agromediu conform cerințelor legislative actuale si celor care au fost acceptate pentru perioada 2014-2020. Totodata, a fost pregatita lista zonelor eligibile pentru pachetele (P9, P10 si P11) propuse.

Următoarele specii au fost inventariate conform fișei Măsurii 214 (PNDR 2007 – 2013): Ononis spinosa, Pimpinella saxifraga, Knautiaarvensis, Leontodon hispidus, Plantago media, Briza media, Thymus serpyllum, Veronica austriaca, Leucanthemum vulgare, Dianthis carthusianorum, Trifolium montanum, Polygala major, Linum catharticum, Primula veris, Origanum vulgare, Prunella grandiflora, Viola hirta, Lathyrus pratensis, Succisa pratensis, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Clinopodium vulgare.

În realizarea acestor activități am fost sprijiniți de personalul responsabil al AM MADR.