Agricultural Development and Environmental Protection in Transylvania.
Fundația ADEPT, founded in 2004, is a biodiversity conservation and rural development NGO based in Saschiz, Romania.
+40 (0) 265 711 635
Email: office@fundatia-adept.org
Fundatia ADEPT Transilvania
Str. Principală, 166, Saschiz, Mureș, 547510, România
Îmbunătățirea stării de conservare a sitului Sighișoara-Târnava Mare SCI Natura 2000, un habitat prioritar pentru pășuni uscate
Finanțat de: Programul LIFE +, Programul Natura și Biodiversitate al Uniunii Europene
Durată proiect: 2011 - 2014 (3 ani)
Buget: 250.000 Euro
Scopul acestui proiect a fost acela de a îmbunătăți starea de conservare a două habitate prioritare de pajiște uscată, care sunt în pericol, ca urmare a modificării modului de utilizare a terenurilor: 6210* și 6240*
*indică habitatele prioritare aflate în Directiva Europeană Habitate, desemnate pentru habitate de importanță deosebită.
Următoarele amenințări au fost identificate la începutul proiectului STIPA:
Pierderea habitatelor prioritare 6210* și 6240* din cauza unei administrări incorecte (intensificare sau abandon).
Tufărișul și mărăcinii se răspândesc rapid pe pajiștile abandonate și stratul de iarbă uscată sporește peste fâneață sufocând plantele ce cresc dedesubt. Aceasta duce la acumularea de iarbă uscată, creșterea graduală a tufelor/tufărișului spinos și la reducerea masivă a diversității plantelor, care este înlocuită de o masă de iarbă și tufăriș cu spini cu o valoare mult mai mică în ceea ce privește biodiversitatea.
Pierderea habitatelor prioritare datorită lipsei suportului local pentru măsurile de conservare.
Lipsa recunoașterii publice și a informațiilor legate de valoarea economică, precum și ecologică, a biodiversității regiunii reprezintă una dintre cauzele fundamentale ale pierderii acesteia. Localnicii nu apreciează interesul internațional în zonă, potențialul economic și avantajele pe care le pot avea ca rezultat al conservarii. Drept urmare, nu consideră pierderea biodiversității drept o chestiune care trebuie luată în considerare atunci când fac anumite alegeri în ceea ce privește modul de administrare al terenurilor. Această amenințare va avea un efect mai vizibil peste câțiva ani datorită presiunii europene pentru competitivitate, ceea ce determină intensificarea în zonele mai viabile din punct de vedere economic și abandonul zonelor mai puțin accesibile/ viabile din punct de vedere economic.
Aceste pajiști, în special pajiștile uscate permanente de fânețe, și pășunile, au constituit punctul central al acestui proiect. Este important să ținem cont de faptul că acestea se află într-un important mozaic de habitate create de către om, inclusiv păduri și terenuri arabile, premiza unei biodiversități extraordinare. Ca indicator, sudul Transilvaniei este ultimul peisaj agricol depresionar din Europa cu populații viabile de lupi și urși.
La începutul anilor 1990, majoritatea sașilor și-au părăsit satele și orașele din Transilvania și s-au mutat “acasă”, în Germania. Aceasta a dus la o perturbare a economiei locale și la depopularea zonei, ceea ce a dus la abandonul și schimbarea modului de gospodărire a terenurilor.
Habitatele de pajiști uscate și speciile din Târnava Mare sunt de o importanță europeană. Pășunile bogate în flori de câmp și pajiștile au dispărut în mare parte din Europa din cauza intensificării agriculturii, dar în această zonă ele încă sunt larg răspândite. Pajiștile uscate ale Transilvaniei prezintă o diversitate floristică bogată, printre cele mai ridicate înregistrate la nivel mondial, care susțin populații importante de faună rară, atât vertebrate cât și nevertebrate.
Dar aceste pajiști sunt amenințate. Aproximativ 1.000 de ha sunt incorect administrate: supra-pășunat în zonele ușor accesibile, sau abandonul pajiștilor mai puțin accesibile (ceea ce cauzează apariția tufărișului cu spini). Aceste efecte sunt evidente, dar totuși ușor reversibile prin restabilirea gospodăririi tradiționale a terenurilor.
Acest proiect a fost conceput pentru a sprijini restabilirea modului de gospodărire a pajiștilor, care va include habitatele respective, în regim corespunzător de gospodărire pe termen lung.
În SCI există două habitate prioritare de pajiște uscată care se află în pericol din cauza modificării modului de folosire a terenurilor: 6210* și 6240*.
6210*, habitate uscate seminaturale și tufărișuri pe substraturi calcaroase, cu situri importante pentru orhidee, reprezintă 4% din zona Sighișoara-Târnava Mare.
În zona de proiect, substratul calcaros este reprezentat mai ales de marnă sau argilă bogată în calcar. Aceste pajiști sunt dominate de târsacă și iarbă albastă (specii de Festuca) și sunt răspândite pe expozițiile sudice și vestice ale pantelor abrupte, precum și pe cele mai puțin înclinate. Pe soluri mai profunde și cu un conținut mai bun de nutrienți, cu umiditate ridicată și mai puțin pășunate, obsiga (Brachypodium pinnatum) devine dominantă.
Aceste pajiști reprezintă un covor vegetal excelent pentru orhidee sălbatice și alte specii de flora spontană, cum ar fi Capul-şarpelui de foc (Echium maculatum), Buzdugan (Jurinea mollis), Poroinic-cu-trei-dinți (Orchis tridentata).
Dintre speciile tipice de fluturi care se regăsesc în aceste habitate menționăm Ochi albaștri (Minois dryas), Vrăjitoara pajiștilor (Chazara briseis), Albăstrelul lui Alexe (Glaucopsyche alexis) și Ruginiul de fânaț (Coenonympha glycerion).
6240*, fânețe sub-panonice stepice, acoperă aproximativ 2% din suprafața sitului Sighișoara-Târnava Mare
Aceste pajiști uscate de tip stepic apar pe cele mai abrupte pante însorite și sunt dominate de specii ierboase (specii Stipa), cum ar fi sadina (Chrysopogon gryllus), bărboasa (Dichanthium ischaemum) și rogozul (Carex humilis).
În acest habitat găsim specii de plante rare, cum ar fi târtanul (Crambe tataria), frăsinelul (Dictamnus albus), salvia (Salvia nutans) și migdalul pitic (Prunus tenella).
Dintre fluturii care pot fi întâlniți în aceste habitate sunt Albăstrelul mare al cimbrișorului (Maculinea arion), Albăstrelul argintiu (Polyommatus coridon), Căposul galben-dungat (Pyrgus sidae), Albăstrelul mic de cimbrişor (Pseudophilotes schiffermuelleri) și Marmoratul roşcat (Melitaea didyma).
Pentru mai multe informații în legătură cu speciile indicatoare ale acestor habitate descărcați broșurile de mai jos.
Cartarea și crearea inventarului pentru o zonă amplă
Localizarea, cartarea și evaluarea pajiștilor într-o zonă atât de vastă, 85.000 de ha, este o adevărată provocare. Pentru a îndeplini această primă fază a proiectului, am conceput o bază de date inovatoare, folosind sitemul de cartare existent al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acest sistem împarte terenurile agricole în Blocuri Fizice: folosind aceleași Blocuri Fizice se creează premisele de corelare, pentru viitoarele scheme de agro-mediu, ceea ce va face ca rezultatele să fie mai sustenabile, făcându-se mai ușor legătura cu plățile de sprijin pe viitor. Harta Blocurilor Fizice, pentru cartare agricolă, adaptată la baza de date.
Am conceput de asemenea și un sistem de cartare inovator GIS, care folosește înclinarea pantei (pantă de peste 15 grade) și expoziția (S sau SV) pentru a prezice prezența habitatelor. La testarea pe teren s-a constatat că acest sistem asigură o precizie de peste 90%.
Prin sistemul de cartare GIS, am identificat 568 de parcele 6210* și 312 parcele 6240*. Astfel, am putut să ne concentrăm activitățile pe aceste parcele.
* indică habitate prioritise conform Directivei European de Habitate desemnate pentru importanța deosebită
Consultări cu localnicii
Pajiștile uscate protejate prin acest proiect sunt gospodărite de către fermieri locali și reprezintă o resursă pentru veniturile lor. Așadar, suportul localnicilor pentru orice propunere de conservare este esențial, pentru succesul acestor propuneri. Motiv pentru care menținerea contactului regulat și discutarea proiectului cu fermierii a fost crucial pentru a verifica dacă propunerile din Planul de Acțiune pentru Conservare sunt practice și acceptabile.
Am organizat întruniri regulate cu fermierii, atât cu indivizi cât și cu grupuri și asociații, cu primăriile și alte grupuri din comunitate. Sprijinul din partea fermierilor individuali, asociațiilor crescătorilor de animale, primăriilor și a Grupului Local de Acțiune ("Dealurile Târnavelor") implicat în dezvoltarea zonei, a fost extrem de folositor pentru succesul proiectului.
Demonstrații de cosit cu echipamente moderne
Am efectuat numeroase demostrații cu cositoarea inovatoare Brielmaier, pentru îndepărtarea tufărișului. Cositoarele Brielmaier permit o cosire rapidă și eficientă din punct de vedere energetic a pajiștilor pe pante înclinate: acestea ajută fermierii să întrețină pajiștile uscate cu înclinația pantei mare, acum când cositul tradițional, de mână, a devenit prohibitiv de scump.
Doi contractori locali au fost instruiți pentru folosirea pe viitor a cositoarelor Brielmaier în aceste zone protejate, ceea ce asigură o disponibilitate a cositoarei pe viitor, pentru rezultate sustenabile.
Peste 320 ha de teren curățat, peste 900 ha de teren și-au recâștigat statutul de biodiversitate ridicată
Folosindu-se cositoarele Brielmaier, au fost curățate de tufăriș peste 320 de ha de teren. Aceasta a făcut ca terenurile să devină mai productive pentru cei care le folosesc în prezent și le-a făcut eligibile pentru plățile de sprijin, ale Politicii Agricole Comune. Aceste plăți reprezintă stimulente pentru păstrarea terenurilor într-o stare bună, după ce sarcina dificilă de curățare a acestora a fost îndeplinită.
Facilitarea accesului fermierilor la plățile de agro-mediu
Prin creșterea ratei de participare a fermierilor la schemele de agro-mediu pentru pajiști, am îmbunătățit conservarea pe termen lung a unei zone mai ample. Aceasta va furniza stimulente pentru o bună gospodărire pe termen lung.
Pe durata de viață a proiectului, ca urmare a promovării de către ADEPT, peste 3.800 de ha de pajiști s-au încadrat în măsura de sprijinire a gospodăririi speciale a pajiștilor. Datorită promovării din partea ADEPT, au fost incluse în schemele de agro-mediu de cinci ori mai mult teren și de șapte ori mai mulți fermieri, față de zone similar, unde nu a existat o promovare activă a schemelor de agro-mediu din partea ONG-urilor locale.
Crearea de micro-rezerve
Micro-rezervele sunt zone de dimensiuni reduse de o importanță deosebită, protejate prin acordurile de gospodărire locală încheiate între ONG și administratorii terenurilor.
În cadrul proiectului STIPA, au fost instituite micro-rezerve în șase puncte critice pentru biodiversitate pe terenurile primăriilor, cu acordul acestora.
Micro-rezervele sunt avantajoase nu doar pentru protejarea imediată a unui sit, dar și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța acestor tipuri de pajiști.
Dezvoltarea de noi scheme de agro-mediu
Prin colaborarea directă cu Ministerul Agriculturii, ADEPT a propus noi măsuri de agro-mediu la nivel național, active încă din 2012.
Aceasta a determinat ca încă 26 de comune să fie eligibile pentru plățile de sprijin pentru gospodărirea terenurilor, mii de hectare pentru care fermierii primesc acum stimulente pentru o administrare adecvată.
Pentru prima dată, fermierii care folosesc cositoarele inovatoare Brielmaier sunt eligibili pentru plăți mai mari fiind considerate lucrări nemecanizate: un precedent important pentru viitorul pajiștilor uscate, care altfel ar fi fost în mare parte abandonate.
Activități educative
8 școli din zonă s-au bucurat de cursuri despre cunoașterea mediului, susținute prin intermediul proiectului: au participat peste 280 de elevi de gimnaziu pe an, precum și profesori cărora le-au rămas materiale didactice – inclusiv prezentări, ghiduri - precum și aptitudinile necesare monitorizării florei și faunei de pe pajiștile locale.
Monitorizare și efecte
Am stabilit monitorizări la diferite scale pentru a verifica în ce mod curățarea pajiștilor a influențat creșterea diversității floristice și dacă au asigurat condiții favorabie acestor habitate importante. Suntem încântați să raportăm că în scurta perioadaă de 3 ani în care s-a desfășurat proiectul s-au observat îmbunătățiri remarcabile, în ceea ce privește diversitatea floristică.
Monitorizarea din 2011-2013 a pajiștilor curățate de tufăriș a dezvăluit creșteri importante în diversitatea floristică.
Media și diseminare
Ca urmare a vizitelor din partea HRH Prințul de Wales și a Comisarului European pentru Agricultură, Dacian Cioloș, milioane de telespectatori au aflat despre proiectul STIPA.
Proiectul s-a bucurat de o bună acoperire din partea presei scrise, atât pe plan local cât și pe plan național, emisiuni radio, studii publicate în jurnale academice și prezentări la diverse conferințe despre conservare.
Avem câteva motive să fim optimiști și să considerăm că rezultatele acestui proiect vor fi de lungă durată.
Prezentăm mai jos acțiunile care vor consolida rezultatele pe termen lung ale proiectului:
